Informații complete despre nutrienții care sprijină mobilitatea și flexibilitatea articulațiilor pe termen lung
Obțineți Informații
Articulațiile noastre sunt sisteme complexe care necesită o varietate de nutrienți pentru a funcționa în parametri normali. Acești nutrienți lucrează sinergic pentru a susține structura, funcția și confortul articular.
Vitaminele D, K și C sunt esențiale pentru diferite aspecte ale sănătății osoase și cartilaginoase, în timp ce mineralele precum calciul, magneziul și zincul oferă suport structural și metabolic.
Componente precum colagenul, glucozamina și hondroitina formează structura de bază a cartilajului, oferind rezistență și elasticitate necesare pentru mișcarea articulară.
Nutrienții pentru articulații pot fi clasificați în mai multe categorii funcționale
D, K, A, E pentru metabolism osos
C și complex B pentru colagen
Ca, Mg pentru structură osoasă
Zn, Cu, Mn pentru enzime
Fiecare vitamină și mineral are funcții specifice în menținerea sănătății articulare
Vitamina D reglează absorbția intestinală a calciului prin stimularea sintezei de proteine de legare a calciului. Este convertită în forma activă în rinichi, devenind un hormon care controlează homeostazia calciului și fosfatului.
Vitamina K este cofactor pentru gamma-carboxilarea osteocalcinei, o proteină non-colagenică majoră a osului. Această modificare post-translațională permite osteocalcinei să lege calciul în matricea osoasă.
Vitamina C este co-substrat pentru prolil și lizil hidroxilaze, enzime care hidroxilează reziduurile de prolină și lizină în procolagen. Aceste modificări sunt esențiale pentru stabilitatea termodinamică a triplei helice de colagen.
Calciul este principalul mineral al hidroxiapatitei, cristalul care mineralizează matricea osoasă. Magneziul activează vitamina D, reglează transportul calciului și este cofactor pentru enzime implicate în metabolismul osos.
Zincul este cofactor pentru peste 300 de enzime, inclusiv fosfataza alcalină și metaloproteaze matriceale. Participă la sinteza proteinelor, diviziunea celulară și la procesele de reparare tisulară.
Cartilajul articular este un țesut conjunctiv specializat format din condrocite încorporate într-o matrice extracelulară bogată în colagen de tip II, proteoglicani și glicoproteine. Această matrice conferă proprietățile biomechanice unice ale cartilajului.
Glucozamina este precursor pentru sinteza glicozaminoglicanilor, în special a hondroitin sulfatului și keratan sulfatului, care formează lanțurile laterale ale agrecanului, principalul proteoglican al cartilajului.
Hondroitina contribuie la capacitatea cartilajului de a rezista la forțele de compresiune prin reținerea apei în matrice. Încărcătura negativă a grupărilor sulfat atrage ioni și apă, creând presiune osmotică.
Acidele grase omega-3, EPA și DHA, sunt substrat pentru sinteza unor mediatori lipidici bioactivi. EPA este convertit prin acțiunea lipoxigenazelor și cicloxigenazelor în rezolvine de seria E, molecule implicate în rezoluția proceselor normale de răspuns la stres.
DHA este metabolizat în protectine și marezine, care contribuie la menținerea homeostaziei tisulare. Acești mediatori specializați pro-rezolutivi acționează prin receptori cuplați cu proteine G specifice, modulând căi de semnalizare intracelulară.
Omega-3 influențează și compoziția membranelor celulare, afectând fluiditatea membranară și funcționarea proteinelor membranare. Această integrare în fosfolipidele membranare modifică micro-domeniile lipidice și organizarea rețelelor de semnalizare.
Mărturii despre îmbunătățirea cunoștințelor privind nutriția articulară
Am consultat un specialist în nutriție care mi-a explicat importanța vitaminei D pentru absorbția calciului. Mi-am făcut analize complete și am aflat că aveam niveluri scăzute. Am ajustat expunerea la soare și alimentația, inclusiv mai mult pește gras și ouă. Acum înțeleg mult mai bine metabolismul vitaminei D și cum să îmi mențin niveluri optime prin alegeri alimentare conștiente.
- Cătălin E., Craiova
După ce am studiat rolul vitaminei C în sinteza colagenului, am introdus în dieta zilnică mai multe surse naturale: fructe citrice, căpșuni, broccoli și ardei. Am învățat că vitamina C trebuie consumată regulat deoarece organismul nu o poate stoca. De asemenea, am adăugat alimente bogate în zinc precum semințe de dovleac și nuci pentru a susține producția de colagen. Este fascinant să înveți despre biochimia nutriției.
- Ioana L., Drobeta-Turnu Severin
hello (at) buwavimi.com
+40 251 438 692
Calea Victoriei 156, 200715 Craiova, România
Răspunsuri științifice la întrebări despre nutrienții pentru articulații
În piele, radiația UVB convertește 7-dehidrocolesterolul în previtamina D3, care se izomerizează termic în colecalciferol (vitamina D3). În ficat, colecalciferolul este hidroxilat de 25-hidroxilaza la 25-hidroxivitamina D3. În rinichi, 1-alfa-hidroxilaza convertește aceasta în 1,25-dihidroxivitamina D3 (calcitriol), forma biologică activă.
Vitamina K funcționează ca cofactor pentru gamma-glutamil carboxilaza, enzima care catalizează carboxilarea reziduurilor de acid glutamic în poziția gamma. Această modificare post-translațională transformă reziduurile Glu în Gla (acid gamma-carboxiglutamic), permițând proteinelor să lege ionii de calciu prin formarea unor complexe de coordinare.
Vitamina C servește ca co-substrat pentru prolil 4-hidroxilaza și lizil hidroxilaza. Aceste enzime catalizează hidroxilarea reziduurilor de prolină și lizină în pro-alfa-lanțurile de procolagen. Hidroxiprolina stabilizează tripla helice prin legări hidrogen suplimentare, în timp ce hidroxilizina permite formarea legăturilor încrucișate prin oxidarea covalentă mediată de lizil oxidază.
Magneziul este cofactor pentru 1-alfa-hidroxilaza renală, enzima care activează vitamina D. De asemenea, magneziul reglează secreția de hormon paratiroidian și modulează sensibilitatea receptorilor de vitamina D. La nivel celular, magneziul competează cu calciul pentru situsurile de legare pe proteinele de transport și canalele ionice, influențând homeostazia calciului.
Agrecanul este un proteoglican masiv format dintr-o proteină centrală la care se atașează până la 100 de lanțuri de condroitin sulfat și keratan sulfat. Glucozamina este precursor pentru UDP-N-acetilglucozamină, care inițiază biosinteza acestor glicozaminoglicani. Lanțurile de GAG ale agrecanului formează agregate cu acidul hialuronic, creând o rețea supramoleculară care reține apa și conferă rezistență la compresiune.